Arborele genealogic al Ileanei

You are currently viewing a report of Arborele genealogic al Ileanei containing 364 individuals and 125 families. If you are using Internet Explorer and have GenoPro installed on your computer, you may click on this link to view the genealogy tree within your browser. .

Primii stramosi cunscuti, bunicii, parintii, copiii, nepotii si stranepotii.

Cuvântul autoarei.

(Cred că pot să-mi asum calitatea de autoare. )

În 1974, vara, după ce s-a încheiat anul şcolar, eu şi Emil ne-am stabilit definitiv în Bucureşti la adresa ştiută: Str. Valea Buzăului, sector 4 atunci şi acum sector 3. Primii noştri musafiri au fost mama, tata, Mariana, Horst şi copii Lidia, Victor şi Petre. Mihai era pe drum în burtica Marianei. Casa nu prea avea mobilă, sufrageria era chiar goală, dar a fost foarte bine şi noi toţi ne-am bucurat din plin să fim împreună.
În vara următoare mama şi tata au venit să ne viziteze din nou, de data aceasta singuri. Mi-au propus atunci să merg împreună cu ei într-o vizita la Titi şi Vasilică Creţu în Strada Câmpineanu. „Mergem la nişte persoane care ne sunt nu numai rude ci şi foarte buni prieteni” mi-au spus ei. Am întâlnit acolo doi oameni admirabili! Eu, care nu sunt o vorbăreaţă când mă aflu în faţa unor persoane pe care abia atunci le cunosc, m-am trezit vorbind fără nici o reţinere despre mine şi Emil. Şi acum mă mir cât de vorbăreaţă am devenit în prezenţa lor. Singura explicaţie o găsesc în marea lor apropiere de mama şi tata, apropiere care s-a răsfrânt imediat şi asupra mea. Atunci am văzut prima oară caietul simplu de matamatică în care Titi şi Vasilică aveau notat aborii genealogici al familiilor lor: familia lui Vasilică şi cea a lui Titi. Vasilică l-a scos din raftul în care îl ţineau şi a cerut toate datele noi privind familia noastră spre a le consemna. Tare mult mi-a placut şi, după aceea, m-am gîndit deseori la acest arbore. Mi-am promis că, după ce voi ieşi la pensie, le voi cere caietul şi îmi voi nota toate datele lor ca să am şi eu arborele genealogic al familiei noastre. Tot atuci l-am văzut pentru prima oară pe Dedi care a apărut în fugă în pragul uşii şi a şi plecat în oraş. În alt an, nu mai ştiu care, am mai fost o dată la ei, tot cu mama şi tata şi, de data aceasta şi cu Emil. Mult mai târziu, când Vasilică nu mai era printre noi, am vizitat-o pe Titi, împreună cu mama în Str. Aviator Popişteanu unde se mutase impreuna cu Ina si am cunoscut-o şi pe Ina.
Au trecut anii şi am ieşit la pensie (1 septembrie 2001). N-am stat mult pe gânduri şi am decis să pun în aplicare planul meu – un proiect foarte potrivit pentru o tânără pensionară. Pun mâna pe telefon şi vorbesc cu Ina. Îi explic ce planuri am şi ea se arată încântată să mă primească şi să-mi dea caietul acela minunat. Până în ziua vizitei la Ina, vorbesc cu Lizeta la telefon şi îi spun ce planuri am. Vrea şi ea. Aşa dar, ne ducem amândouă. Dar Ina nu are doar caietul! Are multe albume cu fotografii. Ne uităm şi nu ne mai săturăm! Sigur că Tuţi nu e departe. Vrea şi ea. Şi are curajul să împrumute cel mai vechi dintre albume pentru a face copii ale fotografiilor. Şi Ina este curajoasă şi i-l dă. Atunci, vreau şi eu, Ileana. Foarte bine, stau la rând.
Între timp, cu datele din caietul Inei acum, mă apuc să fac o schemă de abore Popovici. Am multe informaţii şi despre strămoşii Constantinescu – de la tata şi Lenuţa – deci fac o schema şi pentru arbore Constantinescu. O atac frontal pe Milica şi o rog să-mi împrumute albumul ei cu fotografii ca să fac copii. Entuziasm şi emulaţie în toată familia. Radu – bărbatul Monei – şi Mona, desigur, mă invită să scanez fotografiile Milicăi la ei. Încep, dar: necaz! Hoţii calcă biroul lor şi le iau computerul. Este pierdut definitiv, cu tot cu fotografiile mele ! Nu mai spun de propriile lor lucrări! Sar în ajutor Mariana şi Victor: „vino la Iaşi şi scanăm aici”. Zis şi făcut. Înhaţ ambele albume – al Inei şi al Milicăi – şi, la Iaşi! Acum am un C.D. foarte valoros!
Din nou Radu. Găseşte pe Internet un program pentru alcătuirea unui arbore genealogic: Genopro. Mi-l trimite prin e-mail. Este foarte bun. Acum pot face schema fără nici un fel de probleme (în afară de faptul că trebuie să îl învăţ şi să lucrez corect). Pot scrie în program tot ce ştiu despre rudele noastre şi pot insera fotografii şi verso ale fotografiilor, căci pe spatele multor fotografii se află înscrisuri valoroase. Scrisori ale persoanelor din fotografie, dar şi consemnări făcute mai târziu. Mătuşile Inei Voinescu s-au plâns la un moment dat că nu ştiu ce să mai facă cu albumele lor. Şi atunci Ina le-a rugat să i le dea ei şi să-i spună, la fiecare fotografie cine sunt cei fotografiaţi. S-au aşezat împreună la masă – Ina, mama şi mătuşile ei – şi aşa au apărut însemnarile.
Cam asta ar fi tot. Rezultatul este ceea ce se poate vedea în continuare.

Ileana Cătălina David Bucureşti, 2.6.2005

Gospodina

M-am decis să scriu acest text pentru cei care vor citi la profesia femeilor din arborele genealogic „gospodină“.

Secolul XIX

Trebuie ştiut că în şcoală fetele erau învăţate pentru a deveni gospodine. Şcoala primară avea programă specială pentru lucru şi gospodărie. La fel gimnaziul şi liceul. De asemenea, trebuie ştiut că în secolul XIX în România nu exista maşina de spalat. Şi nici aspitatorul.
Într-o familie rolul bărbatului era acela de a asigura venitul, fie muncind în afacerea proprie, fie muncind în slujba statului. Rolul nevestei era acela de a îngriji casa, copiii şi grădina, dacă aceasta din urmă exista. În cosecinţă, o nevastă avea de făcut curăţenia zilnică, de făcut mâncare, de spălat rufele, de îngrijit copiii din toate punctele de vedere, de curăţat curtea, de lucrat în grădină (dacă o avea), de îngrijit păsările şi, eventual, porcul, de spălat vasele, …… .
Soţii grijulii îşi ajutau nevestele la grădină, curte şi animale, lecţiile copiilor, … în măsura timpului pe care îl aveau la dispoziţie pentru casă. Cei mai puţin grijulii, nu.
Familiile mai înstărite îşi permiteau o menajeră, o spălătoreasă, un grădinar, … . Acestea fiind meserii onorabile. Cele mai puţin înstărite, nu.
Nevestele mai aveau de făcut şi cumpărăturile zilnice, dacă soţii lor nu aveau timp sau nu voiau să le facă.
Apoi, venea curăţenia de Paşti, curăţenia de Crăciun, zugrăvitul anual şi mai ştiu eu câte altele.
Grea meserie! Cei care au o familie ştiu ce înseamnă. Şi din nou spun: în secolul XIX în România nu existau nici maşina de spălat, nici aspiratorul. Nevestele aveau cazanul pentru fiert rufele, copaia, peria şi mătura.
Şi să nu uit: canalizare – mai rar, gaze – mai deloc, elecricitate - ?. Se aflau însă fântâna, lemnele, lampa cu gaz, … .
Am văzut de curând unul din filmele „Din culisele Studiourilor Hallmark” despre producerea unui film de epocă american. În interviul pe care l-a dat, o actrită - fetiţa în varstă de aproximativ zece ani - spunea că a obsevat faptul că în timpurile acelea viaţa oamenilor era grea, ei munceau foarte mult.
Acum, despre străbunicile noastre care au trăit în Mizil, Buzău sau sate din apropierea acestora trebuie spus că au avut condiţii materiale diferite.
Străbunicile Parepeanu, Mănciulescu, Popovici , mai înstărite, au avut ajutoare în gospodarie. Dar nici ele întotdeauna.
Familia Nicolae si Ana Constantinescu avea un venit mic, leafa de notar comunal a lui Nicolae fiind mică. Nicolae era mereu pe drumurile comunale pentru a-şi exercita profesia şi în gospodaria lui reuşea să-şi facă timp mai ales pentru livadă. Dar sunt convinsă că de conservarea fructelor (dulceţuri, compoturi, si altele) se ocupa Ana. Pentru că parinţii lor erau săraci, Dumitru (Mitica) şi Bucur s-au văzut nevoiţi să renunţe destul de repede la şcoală şi să muncească de tineri. Ana a fost cea care a ţinut gospodaria şi a muncit mult, mai ales după moartea timpurie a lui Nicolae, când s-a văzut nevoită să întregească venitul familiei din cusut. Abia in casa fiului ei – Bucur – ajuns negustor apreciat în Buzău, a avut Ana ajutoare la gradină, la curaţenie şi bucătărie.

Secolul XX

― Electricitate, gaze (pe conductă sau în butelie), maşina de spălat rufe, aspiratorul ― mai uşor pentru gospodine, mai ales că multe, din proprie voinţă (la începutul secolului) şi aproape toate, de nevoie (în cea de a doua jumătate a secolului) şi-au asigurat o altă profesie.
Mama mare Virginia Ionescu Constantinescu a fost functionară la Posta înainte de căsătorie; Marioara Ionescu – profesoară, Alexandrina Ionescu (Didina) – institutoare, Doroteea (Dorica) Ionescu Protopopescu – profesoară … .
― Victoria Ionescu Popovici ―
A lucrat ca infirmieră in timpul primului razboi mondial.
La inceputul căsniciei sale, tata mare Ionel, negustor începător, nu prea a avut succes ; ba chair a înregistrat un faliment la un moment dat. Atunci a cerut unchiului Tase Dumitrescu să-l ia ca asociat. Tase i-a refuzat această cerere, dar i-a propus să-l ajute pentru a-şi începe o altă afacere. Ceea ce a şi făcut, ba chiar l-a îndrumat o vreme până când şi-a dat seama că este capabil să conduca afacerea. Tocmai pentru că a avut încredere în Ionel, Tase Dumitrescu l-a desemnat ca executor al testamentului său. Mama (Tanti) işi aducea aminte, la vârstă înaintată, că tata mare Ionel aducea chiar el marfa de la Bucuresti cu geamantanele. Apoi, prin anii 30 au înregistrat o prosperitate bine meritat. Atunci a avut mama mare Victoria ajutoare în gospodarie.
Mă opresc din argumentare. Cred că v-am convins că „gospodină“ este o profesie.
Oare, pe cale de dispariţie în timpurile noastre?
Sau nu …. .

Bucureşti
Ileana Cătălina David

Most Popular Family Names Ionescu (29), Constantinescu (24), Popovici (21), Ioachimescu (17), Manciulescu (13), Munteanu (10), Hrizu (10), Apostoleanu (10), Protopopescu (9), Hantelmann (9), Negulescu (7), Cretu (7), Stratan (6), Ranetti (6), Popescu (6), Alexandrescu (6), Simionescu (5), Radulescu (5), Parepeanu (5), Iepureanu (5)		Most Popular Places Bucuresti (299), Mizil (142), Buzau (119), Iasi (94), Brasov (49), Ploiesti (29), Popesti-Leordeni (18), Moinesti (16), New York (13), Craiova (12), Constanta (11), Bacau (8), Pogoanele (6), Sacramento (6), Ghimbav (6), Campina (6), Macedonia (5), Bucuresti, la restaurant in parcul Herastrau (5), Braila (5), Wilton (5)
View complete A-Z surname index		Overview Map of all geocoded places

This genealogy report was generated by GenoPro^® version 2.0.1.6 on 2008.12.21 using custom skin template English Narrative Report version 2007.06.26.

Most Popular Family Names

Most Popular Places